Monumente şi clădiri istorice

Cea mai importantă atractie turistică a municipiului Alba Iulia este fortăreaţa în stil Vauban - Cetatea Carolina.

Principalele obiective turistice, situate în interiorul fortificaţiei sunt:

Traseul celor Trei Fortificaţii

Porţile I-IV ale Cetăţii Alba Carolina

Catedrala Reîntregirii Neamului 

Catedrală ortodoxă, cunoscută şi sub numele de Catedrala Încoronării, constituie expresia artistică a unităţii noastre naţionale realizată prin actul din 1918.
Arhitectura sa, inspirată din biserica domnească din Târgovişte, se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta romanească în ultimele decenii ale secolului trecut, ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi.

Construcţie impunătoare, ridicată între 1921-1923, după planurile arhitectului D.Ghe. Ştefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost încoronaţi suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtând şi numele de Catedrala Încoronării.Edificiul are forma de cruce greacă înscrisă, cu un pridvor deschis, în interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unităţi de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust şi altar. Decoraţia pictată în frescă este realizată în spiritul iconografiei tradiţionale de către Constantin Petrescu.

De o parte şi de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul şi cu soţia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificaţia istorică a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleaşi motive decorative de inspiraţie brâncoveneasca.

Ansamblul este dominat de un turn -clopotniţă, înalt de 58 m, terminat în formă de cupolă sprijinită pe coloane.
În prezent aici se află sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail

Ridicată în secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilică cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugându-se ulterior doua nave în zona transeptului.

Cea mai importantă construcţie din epoca Renaşterii timpurii din Transilvania este fără îndoială capela "Lazo", aflata pe latura nordică a catedralei; în interiorul acesteia se află o boltă cu nervuri gotice târzii, având cheia de boltă decorată cu blazoanele unor personalităţi transilvănene.

În interiorul catedralei se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alături de cele ale fratelui său Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau (situate în nava laterală sudică) şi cele ale reginei Isabella şi a fiului său Ioan Sigismund (situate în nava laterală opusă).

Muzeul Unirii - Sala Unirii

Clădire simbolică, adânc intrată în conştiinţa poporului român, ca loc al înfăptuirii unuia dintre cele mai grandioase acte din istoria sa: Unirea de la 1 Decembrie 1918.

În această sală a avut loc adunarea celor 1228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania, care au decis unirea cu România în memorabila zi de 1 Decembrie 1918.

În sala principală sunt expuse în original documentele unirii şi steagurile cu care delegaţii din întreaga ţară au venit la Marea Unire.

Expoziţia este organizată în fosta clădire a Cazinoului militar situat în faţa intrării principale a Muzeului Unirii.

Biblioteca Batthyaneum

Fostă biserică a trinitarienilor, ridicată în stil baroc, edificiul a fost modificat în interior în anul 1780, în vederea destinaţiei actuale, aceea de bibliotecă, de către episcopul Ignatiu Bathyani(1741-1798), episcop al Transilvaniei şi bibliofil pasionat.

Ea este cunoscută în întreaga lume pentru colecţiile sale de mare valoare reprezentând manuscrise, incunabule şi tipărituri rare, dintre aceste amintim:

Codex Aureus(sec. IX), manuscris cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorsch, care cuprinde evangheliile lui Marcu şi Matei, Psaltirea lui David (sec. XII), Codex Burgundus (sec. XV), Biblia Sacra (sec. XIII), Palia de la Orăştie (1582), Biblia lui Şerban Cantacuzino (1688), Noul Testament de la Bălgrad (1648).

Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan si Obeliscul ridicat in memoria lor - situate în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţi.

In faţa porţii a III-a a Cetăţii a fost ridicat în anul 1937, din iniţiativa "Astrei" şi cu contribuţia populaţiei, un frumos obelisc închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785. El a fost realizat din granit de către arhitectul E. Mihălţan şi sculptorul Negrulea. La bază se află o celula simbolică, în partea de est o Victorie Înaripată ţinând în mâna o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloşca şi Crişan.

Pe soclul obeliscului apare inscripţia:
"Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan".

Palatul Apor

Palatul Apor este cea mai reprezentativă construcţie de arhitectură civilă medievală pastrată în Alba lulia. Clădirea se află în incinta Cetăţii Vauban, în apropierea Bibliotecii Bathyaneum. A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi în trecut a aparţinut contelui Ştefan Apor, de unde şi denumirea clădirii.

La începutul secolului al XVIII-lea a fost reşedinţa contelui de Steinville, comandantul trupelor austriece. În perioada respectivă cladirii i-au fost aduse adăugiri, constând în portaluri interioare decorate în stil baroc. Recent, după mai bine de zece ani, au fost încheiate lucrările de restaurare. Palatul Apor aparţine acum Universităţii "1 Decembrie 1918" şi găzduieşte cabinetele rectoratului şi ale unor departamente importante, săli de conferinţe, laboratoare de învăţământ şi cercetare, precum şi un spaţiu expoziţional.

Clădirea a avut într-o mare parte a existenţei o destinaţie militară. În perioada Imperiului Habsburgic palatul a fost sediul generalului comandant al garnizoanei militare de la Alba Iulia, pentru ca după anul 1900 să devină sediul Kaiserlich und Koniglich Kleine Infanterie. Dupa 1918 este preluat de armata română, devine Cazarma Cuza Vodă, apoi, în 1939, sediul Legiunii de Jandarmi. După anul 1945 a fost sediu CAP, apoi în anii ’70 -’80 sediul Centrului de Creaţie Populară şi Uniunii Artiştilor Plastici, dar şi al Direcţiei Silvice.

Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba lulia a realizat în perioada 2003-2007 ample lucrări de consolidare, conservare şi restaurare a monumentului, lucrări ce au pastrat elementele originale ale construcţiei şi i-au asigurat funcţionalitatea pentru noua sa destinaţie.

Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice

Se află în partea de sud-vest a cetăţii şi a fost construit între secolele XVII-XIX, suferind numeroase modificări în decursul timpului.

Clădirea îmbină armonios elemente ale stilului renascentist târziu cu cele baroce, observate prin sobrietatea construcţiilor.

Statuia lui Mihai Viteazul

Basorelieful închinat lui Mihai Viteazul

Este amplasat în faţa Palatului princiar, în spatele statuii ecvestre, basorelieful a fost realizat de catre Horia Flamandu(1975) şi-l reprezinta pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei Ţări Române unite.

Basorelieful are o lungime de 6,20 m şi o lăţime de 3 m, iar la bază se află o placă pe care este însemnat: "Aici la Alba Iulia în anul 1600 ca un simbol al dreptului istoric al poporului român de a trăi unit, liber şi independent s-a înfăptuit prin lupta şi voinţa neamului, prin vitejia şi geniul marelui voievod Mihai Viteazul, măreţul act al primei uniri politice a celor trei principate române- Ţară Românească, Moldova, Transilvania - mai 1975".

Poarta Castrului Roman

Important sit arheologic, aici a fost centrul unde a staţionat Legiunea XIII Gemina (106-275), adaptat şi utilizat apoi în decursul evului mediu ca cetate feudală, cunoscută sub numele de Bălgrad, ea păstrandu-şi parţial zidurile până în secolul XVIII.